Andrew Lang, Dan Popescu:
LEGENDELE TROIEI ȘI GRECIEI

24,90 lei

 

Andrew Lang povestește în această carte, pe întelesul tuturor, episoade din epopeile homerice Iliada și Odiseea.

2 în stoc

Cod Produs: COR0635 Categorii: , Etichete: , ,
 

Descriere

Andrew Lang,

specialist în studii clasice, povestește în această carte, pe înțelesul tuturor, episoade din epopeile homerice Iliada și Odiseea. Cititorul află lucruri pasionante despre Elena din Troia, despre războiul dintre ahei și troieni, cu luptele lui sângeroase, în care se înfruntă Ahile, Menelau și Hector, dar și despre lunga călătorie întreprinsă fără voie de Ulise după cucerirea Troiei, înainte de a ajunge acasă, în Itaca.

Cartea mai conține poveștile

isprăvilor unor eroi precum Tezeu, Iason și Perseu și ne poartă în preajma unor personaje fabuloase − Minotaurul din Creta și gorgona Meduza, cea ale cărei priviri te împietreau − sau pe meleaguri îndepărtate, în căutarea Lânii de aur.


Ulise, jefuitorul de cetăți

Cu mult timp în urmă, în Itaca, o insulă mică, stâncoasă, aflată nu departe de coasta apuseană a Greciei, trăia un rege, pe nume Laerte. Oamenii spuneau că Itaca „seamănă cu un scut așezat pe mare”, ceea ce ne poate duce cu gândul la o țară cu relief plat. Dar nu era așa. Pe vremea aceea, scuturile erau foarte mari și aveau în mijloc două umflături, cu o scobitură între ele. Itaca, văzută din larg, cu cele două piscuri ale sale, despărțite de o vale îngustă, arăta exact ca un scut. Relieful era foarte accidentat, iar cailor nu le pria deloc, așa că aici nimeni nu creștea cai. Pe atunci, oamenii se deplasau în care ușoare trase de doi cai; nu călăreau și nu luptau călare, ci se foloseau în acest scop de care. Însă Ulise, fiul lui Laerte, regele Itacăi, nu a luptat niciodată în car, pentru că nu avea unul, ci pe jos.

Cai nu existau în Itaca,

dar erau multe vite. Tatăl lui Ulise avea oi și porci, iar pe dealuri și câmpii trăiau capre sălbatice, căprioare și iepuri. Marea era plină de pești de tot felul, pe care pescarii îi prindeau cu plasa sau undița. Itaca era deci o insulă în care se putea trăi bine. Vara era lungă și iarna aproape nu exista; erau numai câteva săptămâni de vreme rece, după care rândunelele se întorceau, iar câmpiile arătau ca niște grădini, acoperite cum erau cu flori sălbatice − violete, crini, narcise și trandafiri. Cu cerul albastru și marea de aceeași culoare, insula era un loc minunat. Pe țărmuri se înălțau temple, iar nimfele − un fel de zâne − aveau mici altare din piatră, acoperite cu tufe de trandafiri sălbatici.

În vecinătate, se aflau alte insule,

încoronate de munți, întinzându-se, una lângă alta, către apus. În viața sa, Ulise a văzut multe țări bogate și multe cetăți, dar nu a încetat să iubească mica insulă Itaca, unde învățase să vâslească, să mânuiască o ambarcație cu pânze, să tragă cu arcul, să vâneze mistreții sau cerbii cu ajutorul câinilor.

Informații adiționale

autor

ilustratie

editura

ISBN

9789731281377

format/marime

20,5 x 26 cm

coperta

brosata

gen

,

varsta

numar pagini

288